ziua 5 – Hamba, Slimnic, Şura Mică
Prima zi fără Dragoş, prima zi în care a rămas doar Radu să modereze vitezele între Călin şi Alexandru. Evident am început să ne pierdem de la prima biserică, Hamba. Am ajuns într-un final şi am constatat starea îndoielnică în care se află biserica.
Dan s-a apucat să deseneze, dar unghiul nu oferea multă informaţie.
Călin iar şi-a aşezat meticulos trepiedul pentru câteva cadre.
Am plecat de la Hamba cu sentimente variate, iar Alexandru cu câţiva ani mai bătrân datorită unui lemn vechi din turn.
Următorul obiectiv, Slimnic, de data aceasta o cetate transilvăneană, nu o biserică fortificată. Aflată într-un vârf de deal şi relativ greu de nimerit (pentru noi), cetatea este de fapt o urmă acum a ce era.
Nu putea Călin să nu folosească trepiedul, de data aceasta Cristina a fost subiectul preferat, profilată pe ruine.
Un moment liniştit pe iarbă. Aşa se iau deciziile grele, să mâncăm sau să mergem la urmatoarea biserică.
Instinctul nostru de studenţi la arhitectură (a se citi ne place să ne înfometăm) ne-a convins că trebuie să mergem la următoarea, Şura Mică. Şi am plecat …
Am ajuns la Şura Mică, oarecum surprinşi de proaspăta restaurare.
Ne-am făcut curaj să intrăm în biserică, ameţindu-ne un pic. Un gest arhitectural 🙂
Am făcut un crochiu cât aşteptam să găsim pe cineva cu cheia.
Iar înăuntru ne-am pus pe treaba 🙂
După ce s-a forfotit ceva Călin cu trepiedul am încercat şi o poză de grup, chiar înainte să plecăm.
Ne-am întors foarte pe noapte la Dealu Frumos, via Sibiu.